Aprilie îndoliat

Nu mai este o noutate şi nici descoperire că suntem un popor mioritic, în veşnică lamentare şi frustrare, dar în acelaşi timp fricoşi să supărăm pe cineva prin atitudine, nu ştim ce este verticalitatea şi principialitatea, ne lăsăm manipulaţi, şi rar când ştim încotro mergem.

Iată de ce atitudinea tinerilor, tineri care au avut şansa să vadă şi peste hotarele acestei mici ţărişoare, tineri cu orizontori mult mai largi, tineri sătui de putregai şi stat pe loc, tineri care au ieşit într-un pas şi cu o singură voce, cu o unică dorinţă, de a trăi mai bine, i-a speriat, dar şi i-a pus pe gânduri pe marii conducătorii ai micii Moldove.

N-au mai fost alte alegeri în Moldova în care tinerii au fost atât de implicaţi, şi-au stat treji până-n zori să afle rezultatele. A fost o noapte lungă, plină de emoţii, de priviri nedumerite şi întrebătoare, de ciudă, ură şi disperare. Iar luni, s-a lăsat o linişte de mormânt. Intrasem cu toţii în doliu. Ne-au fost spulberate toate speranţele pentru un viitor mai luminos. Şi de-am fi fost la fel de mioritici ca şi restul cetăţenilor devotaţi acestui pământ, poate mai stăteam în doliu vreo 3 zile, după care ne puneam din nou pe chefuri şi dezmăţ. Am avut însă păcatul să fim contaminaţi de alte adevăruri, de vest, de jazz, McDonald’s şi Sex on the Beach. Am crezut că putem fi o forţă destul de puternică pentru schimbare. Este oare un păcat sau naivitate să doreşti o schimbare spre bine?

Păcatul nostru a fost să fim destul de naivi să credem că noi NU putem fi folosiţi în cel mai antiuman mod posibil, manipulaţi în interesele lor, iar după „ispravă”, citaţi şi comenataţi până la absurd de toţi „taţii şi mamele noastre”. Taţi şi mame, pentru că cei care se folosesc în continuare de noi, sunt de vârsta părinţilor noştri, şi poate au şi ei copii… Diferenţa între ei şi noi este că ei niciodată nu vor înţelege pentru care idealuri luptăm noi, ei şi le interpretează prin prisma propriilor interese şi manipulează în continuare pentru blestematele de voturi.

Teroarea prin care am trecut în acele zile de aprilie, ne-a ogoit şi „ne-a învăţat” să ne căutăm de ale noastre şi să nu ne mai băgăm nasul unde nu e cazul. Pentru că dezamăgirea după evenimentele din 7-11 aprilie a fost de o mie de ori mare decât decepţia din 5 aprilie. Aripile tinerilor au fost tăiate pentru o generaţie înainte, sufletele lor au fost sfâşiate, tortura i-a pecetluit pentru întreaga viaţă. O realizare mult dorită de toate culorile politicului din păcate.

Aprilie va purta culoarea neagră în calendarul dar şi în sufletul şi memoria noastră.

6 Răspunsuri

  1. „Nu mai este o noutate şi nici descoperire că suntem un popor mioritic… ” eu as adauga si extrem de uituc…lumea traieste cu realitatea prezentului si grija viitorului, iar ce tine de trecut, parca ii trasneste o amnezie nationala si totala.

  2. si uituc, pentru ca este mai usor sa uiti decat sa porti responsabilitate pentru fapte

  3. […] » Aprilie îndoliat Mai vezi » Anunțuri | JOBuri | Știri | Horoscop | Meteo | Sondaje Articole […]

  4. Ce sa zic, cam sumbru aprilie intr-adevar o sa avem si anul acesta, cu amintiri, cu emisiuni, cu piese de teatru care ne vor reaminti de cele intimplate..
    Eu sper doar ca lumea sa invete ceva din aceasta experienta.

  5. aprilie chiar mi-a schimbat radical modul de a privi lucrurile, de a gandi in general.. de atunci am devenit obsedata de ideea de libertate/dreptate.. aveam o sete de razbunare de care acum imi este rusine chiar.. maare mi-a fost dezamagirea e ca atunci apreciam ceea ce nu meriita de fapt.. m-am inselat cand am crezut cu toata inima in opozitia de atunci.. care striga cu noi, ca doresc ca adevaraul sa iasa la suprafata.. vedeam in ochii lor aceeasi disperare ca in ochii mei.. doar ca disperarea lor era cu totul alta.. nu era la fel de curata/nevinovata si fireasca ca a noastra, a tinerilor.. doar acum realizez asta..🙂 si mi-e scirba.. ca i-am crezut.. i-am sustinut si m-au inselat..

    5 aprilie (seara-tirziu) 2009 – ii priveam in ochi la TV. la Lorena pe cei 3 lideri politici.. si imi era asa mila de ei.. de fapt, de noi toti.. intelegeam ca situatia nu era in favoarea noastra.. dar inca speram..

    6 aprilie (dimineata devreme) 2009 – dezamagita.. frustrata.. nu intelegeam de ce i-au votat atitia oameni.. ma gandeam ca au fost fraudate voturile.. dar nici macar nu speram ca vom putea schimba cu ceva situatia..

    6 aprilie 2009 (la amiaza) – primesc un sms de la un amic (trebuie sa iesim sa protestam).. prima reactie : numaidecat.. dar nu cred vor veni multi si ca vom rezolva ceva.. dar trebuie sa incercam.. trebuie sa NE demonstram NOUA ca ne pasa.. ca am facut ceva.. ca nu ne-am impacat cu „soarta”

    6 aprilie(seara) 2009- am iesit si eu pentru o ora, simteam in suflet un sentiment ciudat cand am vazut citi s-au adunat.. si eram sigura ca a 2-a zi vor fi mult mai multi.. si poate vom schimba ceva.. intelegeam ca puterea noastra era in faptul ca suntem uniti.. insa eram prea naiva ca sa realizez faptul ca nu vom fi lasati sa ducem la bun sfirsit ce am inceput.. nici pt o clipa nu m-am gandit ca prin metodele care au urmat in ziua urmatoare aveau sa ne umileasca.. nu stiu de ce, dar inca mai credeam ca nu exista asa oameni josnici..

    7 aprilie (amiaza)- in jur si suflet era iad.. pietre/oua.. foi arse.. lucruri furate.. nu intelegeam.. unde sunt tinerii de pe 6?? ce au facut cu ei.. ?? mi-era scirba de noi.. am stat pina la 19 si m-am dus acasa.. ca telefonul „exploada.. „, era mama.. care era ingrijorata.. stia de starea din piata de la colegi de servicu, care erau la fel de nedumeriti ca si mine, atunci cand au venit sa protesteze pasnic.. seara am inteles ca au fost provocatori.. si atunci incepeam sa pricep si eu ceva.. priveam in profunzime.. vedeam cum arde cladirea parlamentului.. si nimeni nimic nu facea.. dar iar eram naiva .. nici nu ma gandeam ca ei nu se vor opri aici..

    mi-e greu sa continui parca.. prea e dureros..

  6. de asta si spuneam ca ne-au fost taiate aripele, ca nu vom mai avea incredere in niciunul dintre acesti politicieni care acum doar speculeaza cu evenimentele din aprilie. ei nu stiu ca poporul are nevoie de un lider care sa-i ghideze, care sa le inspire incredere si respect. asta ne doare. e o rana prea adanca ca sa fie vindecata doar cu cateva arestari si demisii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: