Guvernul decide

În urma ploilor torenţiale cu articole şi reportaje televizate despre viaţa de miere din Canada;
Având în vedere numărul tot mai mare de moldoveni care iau cu asalt oraşele canadiene;
Considerând că moldovenii care emigrează în Canada se arată extrem de satisfăcuţi de noua lor viaţa şi nu au nici cele mai mici intenţii de a se reîntoarce în ţara de origine;
Guvernul decide:
1. crearea de urgenţă a unei comisii pentru elucidarea cauzelor emigrării masive a cetăţenilor moldoveni şi luarea de măsuri pentru anihilarea acestui fenomen care periclitează viaţa socială, culturală şi economică a Republicii Moldova;
2. organizarea unor vizite de studiu în Canada pentru preluarea bunelor exemple în ceea ce priveşte modul de trai al cetăţenilor canadieni şi elaborarea unui plan de acţiuni pentru replicarea bunelor exemple în Republica Moldova;
3. construirea de urgenţă a cel puţin trei terenuri de joacă pentru copii în fiecare sector din capitală, cîte cinci terenuri de joacă în fiecare localitate urbană şi câte trei terenuri în localităţile rurale din Republică din fondurile speciale;
4. amenajarea grabnică a parcului Valea Morilor şi extinderea parcului de amuzament pe o suprafaţă egală cu cea a Rondului din Montreal (în acest sens vor fi invitaţi experţi din Canada pentru implementarea proiectului propriu-zis);
5. trimiterea fermierilor moldoveni în studii de vizită în Canada iar la întoarcere aceştia vor fi obligaţi să creeze în regim de urgenţă, cu subsidii guvernamentale, ferme agro-turistice pentru ca fiecare cetăţean să ştie cum creşte zmeura, piersicul şi harbuzul, cum se face vinul şi cum se coc plăcintele;
6. organizarea festivalurilor internaţionale săptămânal astfel încât capitala Republicii Moldova să devină un centru cultural european şi să atragă turişti şi vizitatori din toate colţurile lumii; printre aceste festivaluri, cel puţin unul va fi dedicat gayilor şi lezbienilor din Moldova;
7. adoptarea în termen de o săptămână a legii cu privire la zâmbetul american care va prevedea ca fiecare cetăţean să fie obligat să zâmbească cel puţin 4 ore pe zi. Nerespectarea legii va avea consecinţe grave asupra sănătăţii Dvs., cât şi amende în conformitatea cu codul administrativ;
8. alte puncte vor fi comletate de către Comisia (vezi 1);
9. fiecare cetăţean va trimite în termen de 15 zile câte o idee pentru dezvoltarea ţării şi reducerea drastică a emigrării la adresa: vlad@filat.md.

Semnat la data de 16 august, 2010.
Şef de guvern: Vlad Filat.

Eşti dependent de Facebook dacă…

Sunt dependentă de fb, pentru că e unicul instrument care mă mai leagă de continentul bătrân, de care m-am despărţit recent. Nu-mi imaginez cum altfel aş putea şti ce se mai întâmplă cu Angela, Irina, Livia, şi mulţi alţii, pentru că suntem în era fb, care a luat bine din terenul scrisorilor simple şi a emailurilor. Să scrii o scrisoare, îţi ia maxim o oră, plus alte 15 minute pentru a merge la poştă s-o expediezi. Să stai pe fb, îţi permiţi zeci de ore, să arunci o frază, un status update, o poză. Noi am uitat cum arată hârtia, stiloul şi timbrul. Un laptop, chiar dacă costă muuuuuult mai scump, e mai prietenos parcă decât un plic. Fb ne uneşte, ne leagă, dar şi ne distanţează în egală măsură.

Ce folos să ştiu că Irina merge diseară la baschet? Dacă nu mai ştiu de ea, Irina de altă dată? Cea care mă ţinea la poveşti seri îndelungate. La ce bun să aflu că pe Angela o enervează cac.md, însă să nu mai ştiu de Angela mea, care nu se mai oprea din vorbit când ne întâlneam? Facebookul ucide cuvinte, emoţii, legături.  

Totuşi sunt dependentă. Pentru că aflu alte opinii şi păreri despre evenimentele abordate în presă; regăsesc colegi nevăzuţi de ani de zile; doar aici am posibilitatea să fiu prietenă cu Lorena Bogza, Nata Albot, Dorin Chirtoacă, Obama, şi multe alte personalităţi, în viaţa reală, un aşa privilegiu îl au foarte puţini oameni.

Am început să scriu acest post, pentru că am vrut să fac referinţă la un articol despre The top five signs that you’re addicted to Facebook, dar m-au cuprins sentimentele şi-a ieşit un post numai bun pentru Mioritica. După acele puncte, s-ar părea că nu sunt dependentă, însă simt că sunt parte a unei mase largi de oameni dependenţi de fb, care-şi iau micul dejun şi cina în faţa acestuia.

Eh, de-am petrece la fel de mult timp pentru descoperiri şi cercetări, am trăi probabil într-o lume în care să încapă fiecare şi unde toţi ar trăi bine.

Implică-te. Moldova sub ape!

Moldova e acoperită de ape.
Bilanţul este tragic. La ora actuală, inundaţiile au afectat 60 de localităţi din 14 raioane ale ţării. Trei mii de persoane au fost evacuate din faţa apelor, iar 487 de case au fost inundate, o persoană a murit, mai multe sunt dispărute. Cea mai puternică viitură se aşteaptă în această seara.

Te îndemn să ajuţi sinistraţii.

Poţi transfera o sumă de bani (fiecare leu contează), pe contul Serviciului Protecţiei Civile :

1) În lei moldoveneşti
Plătitor: ………………………………………………
Beneficiar: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3357003
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Contul trezorerial: 460100000000005
Banca beneficiarului: Ministerul Finanţelor Trezoreria de Stat
Codul băncii: TREZMD2X
Destinaţia plăţii: Inundaţii 2010

2) În dolari SUA (USD)
Plătitor: ………………………………………………
Beneficiar: Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3261584015
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Banca beneficiarului: Banca Naţională a Moldovei
SWIFT: NBMDMD2X
Contul corespondent al BNM: Federal Rezerve Bank, NY, SWIFT: FRNY US 33, account no. 021087125
Destinaţia plătii: Inundaţii 2010 (460100000000005 – contul trezorerial)

3) În EURO (EUR)
Plătitor: ………………………………………………
Beneficiar: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3261797815
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Banca beneficiarului: Banca Naţională a Moldovei
SWIFT: NBMDMD2X
Contul corespondent al BNM: De Nederlandsche Bank N. V., Amsterdam, SWIFT: FLOR NL 2A, account no. – 060.01.26.226
Destinaţia plăţii: Inundaţii 2010 (460100000000005 – contul trezorerial).

Sau poţi trimite un SMS sau apela telefonic la unul din numerele.

Moldtelecom – apel la 090077774 (8 lei)
Unite, Amplus – SMS la 7474 (8 lei)
Moldcell – SMS la 7474 (8 lei), 9490 (10 lei), 9491 (100 lei)
Orange – SMS la 7474 (8 lei)

Antoniţa Fonari adună voluntari pentru a merge în sate să dea o mînă de ajutor. O puteţi găsi pe Facebook pentru mai multe detalii.

Implică-te, nu rămâne indiferent.

Surse: www.jurnal.md, www.unimedia.md, www.dse.md/cont

Patetic

Să previi este cea mai dificilă sarcină în orice problemă.
Să devii erou, cu tamtam, delegaţii, elicoptere şi bărci, este mai propice decât orice.
Limbajul corpului ambilor eroi, Filat şi Ghimpu, i-au tradat. A fost doar o deplasare de imagine. Punct. Acţiunea se face altfel. Prin indicaţii clare, precise, fără echivoc, cu implicarea profesioniştilor, investiţii masive în prevenire.
Pentru prevenirea ruperii digurilor trebuia trimisă armata, şi nu pentru salvarea câinilor şi mieilor, cum ne arată imaginile guvernului.
Pentru prevenirea ruperii digurilor trebuiau utilizaţi banii publici, bani care au fost folosiţi pentru deplasările acestor doi atât de scumpi de intreţinut funcţionari de stat.
La moldoveni totul se face altfel. Cineva se plimbă cu elecopterul, se preface că citeşte un document, şi se dă tare important şi abătut de soarta oamenilor. Mâine se deschid conturi, se invită populaţia să ajute sinistraţii. Digurile vor rămâne slabe, gata să se rupă la următoarea viitură. An de an. Şi iar ne trezim pe neprins de veste.
PREVENIREA.

Preot moldovean?

De când sunt în Montreal nu încetez să mă minunez de lucrurile ce mă înconjoară, atât de simple, însă atât de frumoase, integre şi pline. În fiecare zi descopăr ceva minunat, un zâmbet, un om, o stradă, o casă, un sentiment. Totul este încă nou, diferit, mai bun, şi mai pozitiv parcă.

Mai fac paralele, chiar dacă ştiu că nu e relevant. Totuşi, să faci paralele între preoţii de aici şi cei din Moldova, cred că ESTE relevant. Până la urmă, sunt aceiaşi oameni, cu aceeaşi şcoală, cultură, educaţie, etc. Diferenţa, totuşi, este enormă. Am fost doar la două slujbe la prima biserică românească stabilită în Montreal, şi să spun că am rămas plăcut surprinsă şi impresionată, ar fi prea puţin. Acest Preot a ştiut să vorbească şi să transmită atâta bunătate celor câtorva zeci de enoriaşi care se adunaseră, cât să-mi ajungă pe mult timp înainte. Este acea bunătate şi lumină pe care n-am gasit-o, din păcate, la nicio biserică sau mănăstire din ţară.

Acum, premierul, din sursele sale (salariul deja l-a dat unei familii sărace; oare din ce surse mai trăieşte dacă e atât de milostiv?), ne trimite preot moldovean (cler al Mitropoliei Moldovei), să ne spovedească şi să ne lumineze cu credinţă. Oare câţi moldoveni vor alege să meargă la biserica unde acesta va ţine slujbe, sper fără conotaţii electorale?

Întâi „asociaţia comunităţii moldoveneşti”, acum religia, continuă să menţină acel hotar virtual chiar şi între diasporele româneşti de peste hotare. Nici aici, nu suntem lăsaţi să mergem la aceleaşi biserici, să ne bucurăm ÎMPREUNĂ de sărbătorile de Paşti şi de Crăciun, şi de Mărţişor, aşa cum era o dată, într-o limbă şi într-o credinţă, aşa cum se cuvine unui popor românesc. Pe cine sperie unitatea românilor de peste graniţele celor două state, unul de drept, iar altul artificial creat?

Apoi să mă-ntorc acasă, în Moldova mea frumoasă

Merci Dianei, unei bune moldovence, cu inima plângândă de casă, pentru această piesă minunată, neauzită până azi.

Mai ești Moldovă frumoasă?

Uite că plouă…

Uite că iar plouă
Şi mirosul acestei ploi mă duce departe, în codrii Moldovei, în tabăra de altă dată, cu ţipete şi râsete, şi iubiri tăinuite.
Uite că plouă
Şi e senin în sufletul meu, contrar norilor ce acoperă cerul.
Uite că iar plouă
Şi oamenii sunt mai trişti, mai grăbiţi, cu capul plecat, ascunşi sub umbrele.

De ce te ascunzi de stropii acestei ploi binecuvântate?
Lasă-i să-ţi ude creştetul. Uită umbrela şi mergi desculţ.
Descreţeşte-ţi fruntea şi ridic-o spre cer să fie stropită de ploia din mijlocul verii.
Priveşte cum plouă atât de mărunt, şi lin, şi liniştit, într-un dans valsat de lacrimile cerului pe propriile ritmuri de pic-cu-pic.
Uite că plouă…

Cu cetăţenia ce facem?

Michaëlle Jean avea doar 11 ani când părinţii ei au emigrat în Canada. Au lăsat în urmă dictatura instaurată peste Haiti de către François Duvalier. Michaëlle îşi petrecea iernile în Quebec şi verile în Haiti. S-a şcolit la cele mai bune universităţi. A făcut jurnalism la Radio Canada şi CBC, implicându-se concomitent în activităţi de caritate. În 2005 a fost numită Guvernatorul General al Canadei, una din cele mai importante funcţii în stat, chiar dacă mai mult la nivel reprezentativ. Cu toate că trăieşte mai bine de 40 de ani în Canada, rădăcinile nu au fost uitate. A fost prima care a reacţionat la dezastrul din Haiti produs la începul acestui an. Iar Canada şi-a asumat rolul de lider în oferirea de asistenţă umanitară acestei ţări. Drept răsplată, pentru un serviciu impecabil în funcţia de guvernator general, dar şi pentru dedicaţia pentru Haiti, Michaëlle Jean este numită trimisul special al UNESCO în Haiti imediat după ce îşi încheie mandatul de cinci ani din funcţia ce-o deţine.

N-am citit nicăieri în presă că Michaelle Jean şi-ar depăşi atribuţiile, că şi-ar trăda patria. Or, despre care patrie putem vorbi în cazul ei? Ţara în care şi-a petrecut copilăria, care ia oferit identitatea care-o poartă şi nu poate fi schimbată? Ori ţara care i-a oferit adăpost în timpuri dificile, a şcolit-o şi a pregătit-o pentru un rol atât de important?

Dezbateri pe subiectul „patriotismului” am început a le avea încă dinaintea alegerilor din 2009, când mi se spunea că imigranţii din Canada n-au dreptul moral să participe la vot şi că cheltuielile legate de asigurarea accesului la vot nu ar fi justificate. Alţi sus-puşi funcţionari de stat îmi explicau că legal, legătura juridică cu o ţară este exprimată prin locul de reşedinţă permanentă pe care îl deţine un cetăţean. Şi atunci mă-ntreb, cu cetăţenia ce facem? Momentele subiective, precum cele de atașament de patrie, NEindifenţa faţă de tot ce se întâmplă în ţara în care te-ai născut, voi încerca să nu le ating aici. Mă interesează totuşi să ştiu dacă şi în acest an, li se va încălca dreptul imigranţilor moldoveni din Canada să voteze? Doar în Montréal locuiesc mai mult de 3000 de cetăţeni moldoveni, pe când, în alte ţări, cum ar fi Lituania, se asigură o secţie de votare pentru 15 alegători.

Cutia cu amintiri parfumate

Mai scot, cam o dată pe lună, câte o haină intenţionat uitată în cutia rămasă încă nedespachetată. O cuprind şi-mi bag nasul adânc în ea. Mă străpunge c-un puternic miros de casă de care-mi este încă dor. Revăd toate lucruşoarele amenajate cu multă chibzuinţă în căsuţa noastră foarte modestă, dar atât de dragă. Acest miros mă catapultează în mijlocul casei impregnată c-un melanj de arome de cafea, de paella, de parfum gucci II, şi aroma de lenor uşor emanată de ceaşafurile imaculate. E casa care miroase a noi şi care probabil ne duce şi ea dorul, căci am iubit-o, şi ea la rândul ei ne-a alintat cu o rază de soare lăsată să ne cadă pe feţe dimineţele, cu un miros de frunză căzută de pe copacii falnici în toamnă târzie. Am trăit împreună cu ea mii de clipe frumoase, ne-a fost martoră momentelor grele, se alătura şi ne făcea să ne simţim confortabil când ne vizitau bunii prieteni.

Casa de-aici mai poartă mirosuri străine, mirosuri ciudate cu care nu mă pot obişnui. Lung drum e integrarea asta şi nicidecum nu mi-aş fi imaginat că-mi va fi dor de mirosuri mioritice…

De ce a câştigat Germania Eurovisionul?

A fost o surpriză pentru mulţi faptul că Germania a ajuns finalista controversatului concurs geopolitic. Eu aş spune că Germania şi-a luat revanşa în continua competiţie între marile puteri europene. Dacă şi Rusia a ajuns să aducă Eurovisionul la ea acasă, cum să rămână Germania în urmă? Un alt motiv ar fi că în toiul unei crize economice imense, poate că doar Germania ar avea curajul să cheltuie milioane pe un eveniment atât de irelevant. Cred că celelalte ţări, inclusiv România au respirat uşurate aflând că vor scăpa de o cheltuială uriaşă care ar mări şi mai mult gaura din buget. Un loc trei este mult mai convenabil în acest moment decât un loc fruntaş, în circumstanţele în care România, cât şi multe alte ţări europene, este nevoită să recurgă la măsuri drastice pentru a depăşi o eventuală catastrofă economică.

P.S. Câteva dintre comentariile canadienilor cu privire la fenomenul „Eurovision”:

  • „To anyone who has never watched the Eurovision song contest I suggest you do……..if you need a good laugh. You will understand why your parents HAD to leave Europe.”
  • „It’s a great laugh because some of the acts are amazingly terrible.”
  • „How is this news? The Eurovison contest has consistently produced the worst in pop music since Abba. Please CBC, make it stop!”
  • „I can’t begin to tell you how sorry I am that I missed watching this contest on TV. Seriously. I am usually in Europe this time of year, and am always glued to the tele for this. The Eurovision song contest is without a doubt the trashiest, cheesiest, God-awful and immensely enjoyable Euro train wreck to watch!”